Sighetu Marmației, Sala Polivalentă. 800 de oameni. O finală de Cupă și un club care nu mai ridicase trofeul ăsta de când mulți dintre cei din tribună nu se născuseră.
1995. Atunci câștigase Rapid ultima oară Cupa României la baschet feminin. De atunci, nimic. Trei decenii în care trofeul a trecut prin mâinile altora, în care Giulești a fost despre fotbal, despre scandal, despre insolvență, despre orice altceva. Baschetul feminin rămăsese un rând într-o carte de istorie pe care nimeni n-o mai deschidea.
Sâmbătă, la Sighet, cartea s-a redeschis. Și ultima pagină scria: 81-52.
Primele zece minute au fost ale oricui. Bianca Fota a intrat cu tupeu în apărarea Rapidului, a forțat, a marcat. FCC Arad arăta ca o echipă care venise să câștige, nu să participe. Murray și Ivan au răspuns de la distanță pentru Rapid, dar fără convingere. Tobă a luat antisportivă pentru un duel la repunere, iar sfertul s-a terminat la fix: 14-14.
Meciul arăta strâns. Apoi n-a mai fost.
Există sferturi care se povestesc cu cifre. Acesta e unul dintre ele. Sfertul al doilea al finalei Cupei României a aparținut unei singure echipe, și echipa aceea a jucat baschet de pe altă lume.
Taylor Murray, triplă după triplă, intercepție după intercepție, a dezintegrat orice structură defensivă a Aradului. Jocul de echipă al elevelor lui Olteanu a fost impecabil: mingea circula, spațiile se deschideau, coșurile veneau de peste tot. 28-7 în zece minute. La pauză: 42-21. Scor dublu.
Aradul încă respira, dar meciul nu mai era acolo.
Pauza i-a făcut bine Aradului. Primele posesii ale reprizei secunde au fost ale oaspetelor. Un run de 5-0 care, pentru o clipă, a părut că readuce speranța. Dar rapidistele n-au clipit. Apărare agresivă, tranziții rapide, Cuic și Murray marcând pe rând. Sfertul trei s-a încheiat 25-14, diferența ajunsese la 32 de puncte, 67-35, și sala știa deja cui îi aparține trofeul.
Sfertul patru n-a mai contat decât pentru statisticieni. Aradul a jucat individual, fără ritm, fără soluții. Gallova a fost sancționată cu fault tehnic într-un gest de frustrare pură. A prins o minge care urma să iasă în aut. 14-17 în ultimele zece minute, final 81-52.
Într-o sală din Sighet, departe de Giulești, Rapid și-a trecut în palmares al treilea trofeu din Cupa României, după 1969 și 1995. Al treilea. Ultimul fusese cu 31 de ani în urmă.
Murray: 19 puncte și trei intercepții care au rupt meciul în două. Cuic: 18 puncte, 3 recuperări, 3 pase decisive, 3 intercepții, un capac și premiul de MVP, primit cu aceeași seninătate cu care a jucat toată competiția. Lisowa-Mbaka: 13 puncte și 10 recuperări, double-double tăcut, eficient, decisiv. Zivkovic: 10 puncte și prezență constantă.
De partea cealaltă, Porchia a tras cu 20 de puncte și 8 recuperări. Fota a adăugat 16. Nu le-a ajuns.
În semifinale, Rapid eliminase campioana și deținătoarea trofeului, Sepsi SIC Sfântu Gheorghe, cu 94-69. FCC Arad trecuse de CSM CSU Târgoviște, 65-53. Drumul spre finală fusese meritat de ambele echipe. Doar că una dintre ele a avut un sfert de 28-7.
„Cupa României e din nou acasă, după 31 de ani”, au scris cei de la Baschet Rapid după meci. „Fetele noastre au luptat, au crezut și au adus trofeul înapoi acolo unde îi e locul.”
31 de ani. Atât a durat plimbarea.
CS Rapid București – FCC Baschet UAV Arad 81-52 (14-14, 28-7, 25-14, 14-17)
a consemnat Ezra Meron
