Un studiu independent realizat de Nielsen Sports în colaborare cu FIBA dezvăluie că turneul final continental din 2025 a depășit toate așteptările în termeni de beneficii financiare și sociale pentru orașele gazdă.
Competiția desfășurată între 27 august și 14 septembrie în patru orașe (Katowice în Polonia, Limassol în Cipru, Tampere în Finlanda și Riga în Letonia) a stabilit un nou standard pentru EuroBasket, generând un impact economic total de 283,6 milioane de euro, o creștere față de ediția anterioară, când EuroBasket 2022 a fost organizată în cinci orașe (Berlin, Köln, Milano, Praga și Tbilisi), mult mai accesibile pentru turism și cu o populație cumulată mult mai mare și a generat 270 de milioane de euro.
Partea economică a reprezentat cel mai mare avantaj pentru organizatori, ridicându-se la 218,9 milioane de euro. Din această sumă, 58,4 milioane de euro au reprezentat beneficiul direct din cheltuielile fanilor, spectatorilor, organizatorilor și persoanelor acreditate, restul fiind efecte indirecte și induse.
O analiză detaliată arată o injectare clară de venituri în orașele gazdă, mai mult de o treime dintre cei 445.909 de vizitatori totali venind din afara țărilor gazdă.
Riga, care a găzduit cele mai multe meciuri din EuroBasket 2025 (o grupă plus Faza Finală), a extras cea mai mare parte din acest impact economic: 120,6 milioane de euro. Tampere a urmat cu 55,4 milioane, Limassol cu 25,9 milioane, iar Katowice cu 17 milioane de euro.
Un aspect remarcabil: 90% dintre vizitatorii străini au declarat că ar recomanda prietenilor o vizită în orașul gazdă, în timp ce 89% au spus că este probabil să se întoarcă ei înșiși pentru o altă vizită în viitor.
Al doilea cel mai mare beneficiu a fost valoarea media, incluzând transmisiunile TV, acoperirea online și pe rețelele sociale, care a crescut cu 61% comparativ cu ediția anterioară, ajungând la 63,1 milioane de euro.
Această creștere uriașă s-a datorat audiențelor cumulative care s-au dublat, ajungând la 647 de milioane (față de 303 milioane în 2022), cele mai mari cote fiind înregistrate în Germania, Polonia și Grecia. În același timp, impresiile pe rețelele sociale au explodat la 164 de milioane, față de 99 de milioane anterior.
Al treilea factor pozitiv, impactul social, a fost calculat la 2,1 milioane de euro, în principal prin creșterea nivelurilor de activitate fizică și prin pregătirea voluntarilor.
Tampere a fost cel mai mare beneficiar în acest aspect, obținând cea mai mare cotă dintre toate orașele gazdă atât la valoarea socială (613.000 de euro), cât și la creșterea capitalului uman (204.000 de euro).
Studiul Nielsen Sports a inclus cercetarea primară prin sondaje pe teren, monitorizarea și evaluarea cross-media, precum și expertiza din peste 150 de studii de impact realizate anterior de companie.
În plus, toate cercetările existente ale orașelor gazdă și datele interne FIBA au fost analizate și corelate cu abordarea de cercetare Nielsen Sports, acoperind toate nivelurile relevante: economic, media, social și de mediu.
În timp ce Europa găsește formule să transforme competițiile de baschet în motoare economice puternice, baschetul din România rămâne în urmă din cauza lipsei investițiilor în infrastructură și a promovării deficitare, reușind astfel să se mențină în afara unui circuit economic care generează milioane de euro anual, fiind condamnat, cu o singură excepție, să trăiască din puținii bani investiți în sport de administrațiile locale, fără de care ar dispărea de tot. Baschetul poate fi mult mai mult decât un spectacol sportiv, poate fi un catalizator pentru turism, dezvoltare urbană și creștere economică. România are toate resursele necesare pentru a se alătura acestei povești de succes, dar îi lipsește viziunea și voința politică de a transforma potențialul în realitate.
